Abandonarea sentimentelor pentru a se putea vindeca

Ea locuia în Germania de ceva vreme. Avea un job bun, avea propriul ei apartament și a reușit să întâlnească oameni încântători și să-și facă prieteni buni. Se bucura de timpul petrecut acolo. Descoperea multe despre ea însăși și despre lumea nemărginită ce aștepta să iasă și să experimenteze lucruri noi.

Amintirile relației din trecut se îndepărtau încet. A trecut o lună, a trecut un an, au trecut deja câțiva ani și se simțea mai bine ca niciodată.

La început, a încercat să aibă un contact minim cu el. Voia să se asigure că e bine, era îngrijorată pentru că a plecat brusc și nu s-a uitat niciodată înapoi, dar după câteva luni, nu a mai văzut sensul.

S-a simțit atât de fraieră pentru că a crezut tot, încât se va supăra pe ea însăși de fiecare dată când își va aminti de acea situație.

A avut prea multă speranță în oameni, dar, de un lucru era sigură: a oferit tot ce i-a stat în putință pentru ca relația să funcționeze, a renunțat la tot ce a fost nevoie în momentul respectiv pentru a putea fi cu el – la casa ei, la familia ei, la prieteni, la țara ei.

A simțit nevoia să pună o barieră între ea și trecutul ei și să își continue viața, a simțit nevoia de a închide complet capitolul respectiv și a deschide unul nou. Un capitol în care deținea controlul absolut asupra vieții sale.

Avea nevoie de timp pentru a se vindeca și pentru a se concentra pe ea însăși, pentru a-și recupera acea încredere de sine pe care undeva, pe parcursul călătoriei ei, pierduse complet.

A fost singură multă vreme, nici nu și își mai amintește exact cât de mult timp, dar după o perioadă, a început din nou să iasă la dates.

Nu voia să investească niciun sentiment sau îi era prea frică să nu se lase dusă de val și să se îndrăgostească.

Nu mai putea avea încredere atât de ușor și întotdeauna va găsi un motiv pentru a nu începe o relație serioasă cu cineva. A cunoscut oameni uimitori, dar nu va dori să definească ce se întâmpla între ea și cealaltă persoană, nu va dori să facă nimic oficial, nu va vorbi despre acea persoană cu familia ei și nici nu îl va prezenta prietenilor ei.

Își amintește că de fiecare dată când va merge să-și viziteze mama, va fi întotdeauna întrebată dacă va aduce pe cineva. Răspunsul a fost întotdeauna nu.

În acest fel, a avut senzația că e ea cea care controlează situația, sentimentele și că nu va putea fi rănită în niciun fel dacă acea persoană ar decide, dintr-un motiv oarecare să dispară după o zi pe alta.

Ea va crede că standardele ei erau prea înalte și din această cauză, după atâția ani nu a reușit să fie într-o altă relație.

Dar ea era cauza , rănile ei nu se vindecaseră încă, demonii ei nu au lăsau să se odihnească și să uite, era teama ei să nu fie înșelată din nou, era nevoia să fie singură și să-și dea seama cum este să fii fericit fără să ai pe nimeni alături de tine.

Din diferite motive, ea simțea că nu mai e capabilă să aibă sentimente față de un bărbat. Ori de câte ori întâlnea pe cineva care îi plăcea, începea să se vadă regulat, dar cumva, întotdeauna ceva îi lipsea.

Ori de câte ori cealaltă persoană a dorit mai multă atenție de la ea, mai multă afecțiune sau mai mult timp din partea ei, ea va opri contactul cu el. Nu se simțea pregătită să ofere mai mult de la sine decât ceea ce oferea deja. Bărbații nu au fost niciodată o prioritate, iar prietenii, familia și munca ei erau mult mai importante. Știa că aproape nimeni nu va înțelege și nu va accepta asta, așa că a preferat să rămână singură.

La început, era frica de a fi rănită din nou, dar după aceea, ea devine prea independentă.

Nu căuta pe cineva care să o poată completa, ea deja se simțea completă, nu căuta pe cineva care să o facă fericită, ea era deja fericită, nu căuta pe cineva care să îi spună cât de frumoasă este, se simțea frumoasă și puternică de fiecare dată când se uita în oglindă. Nu căuta nimic!

Au trecut aproape șase ani și s-a bucurat de tot acest timp. A cunoscut oameni uimitori, a putut să formeze prietenii frumoase, a putut să călătorească singură și cu cineva alături, a putut să se bucure de viață din toate punctele de vedere.

A descoperit că fericirea nu este o persoană sau un loc, fericirea înseamnă momente și tu îți construiești propria fericire.

Lumea este exact așa cum o vezi: poate fi un loc bun sau poate fi unul rău, poate fi un loc fericit sau unul trist – totul depinde doar de tine!

Sunt aici, acum, într-o cafenea aleasă la întâmplare, în acest oraș minunat, amintindu-mi de toate acestea și se pare că vorbesc despre o cu totul altă persoană.

Puterea unei persoane de a se detașa complet de orice fel de sentiment emotiv care ar putea să apară și să fie de gheață uneori și pe deplin realistă, încât să știe că un moment precis este doar un moment și nu există viitor. Puterea unei persoane de a-și satisface nevoile de bază, fără a implica emoții. Mintea este un instrument puternic!

Fiecare dintre noi trebuie să trecem prin diferite faze în viață și să experimentăm diferite sentimente. Ideea că ceva e diferit nu ar trebui să fie înspăimântătoare, deoarece diferit nu este neapărat ceva negativ, necunoscutul nu este neapărat ceva rău, faptul de a lăsa oamenii să iasă din viața ta este cursul normal, iar a permite persoanelor noi să intre este, de asemenea, ceva firesc.

Experiențe, oameni, locuri, job-uri, influențează și formează persoana care ești astăzi. Nu pot să fiu mai recunoscătoare decât sunt pentru fiecare dintre ele care a contribuit, într-un fel sau altul, la modelarea personalității mele.

Sunt recunoscătoare pentru fiecare moment pe care l-am trăit în atâtea locuri alături de atâția oameni diferiți și sunt mândră că mi-am putut permite să fiu curioasă și să întâmpin cu brațele deschise oameni din diferite locuri, țări diferite, culturi diferite, mentalități diferite.

Nu putem rămâne înlănțuiți în trecut! Poate că unii vor avea nevoie de câteva săptămâni, poate unii vor avea nevoie de câteva luni sau poate vor avea nevoie de un an sau poate câțiva ani, fiecare are propriul ritm, dar un lucru este sigur: fericirea este în interiorul tău.

Povestea ta cum e? Hotărăști cu inima sau cu mintea?

Versiunea în engleză: https://journeywithmada.com/story-nr-11/

Versiunea în spaniolă: https://journeywithmada.com/historia-nr-11/